BAC 2014. Cu Eminescu lui cu tot...

"Words kill wars."

     Postarea aceasta s-a vrut a fi un comentariu pe peretele Anamariei Maxim. Dar nu am vrut să acaparez prea mult spațiu, de aceea îmi permit să mă întind la povești aici, pe postata mea...

     Bună dimineața! Dau și eu...cu părerea, nu cu parul: Ministerul nu "acordă șanse" nici "speranțe". Nici nu are cum și nici nu e aceasta menirea lui. De "sugestiile" de subiecte pe care le-am tot văzut pe Cartea de Fețe m-am distrat două luni... Consider că NU se poate să se știe un subiect înainte de examen... Nici onoratului Minister nu îi este ușor să raporteze promovabilitate sub 50%, cu atât mai mult cu cât se pare că domnul ministru Pricopie e pe cale de a fi remaniat.

      Eu cred că elevii responsabili din actuala generație au atât discernământ încât să nu mai spere la chestiuni de genul: "Anul ăsta pică proză sigur!"... Sunteți copii inteligenți, minte aveți cu grămada, informație - poate prea multă - vă mai trebuie încredere în sine și perseverență. Totul ține de responsabilitate și de asumarea ei: față de tine însuți, față de viitorul tău, față de familia care s-a jertfit ca să te țină la școală...și de ce nu, față de viitorul societății românești.

     Voi veți fi cei din Ministere peste 15-20 de ani... Pregătiți-vă de acum! Dar să nu credeți că dacă veți coborî ștacheta la BAC veți genera elevi mai bine pregătiți. Am eu o vorbă: "Dacă vrei să iei un 5 (cinci), învață măcar de 8 (opt)"...

     Ca profesor îmi asum afirmația că evaluarea de la clase nu este una reală/realistă în minim 80% din școlile publice românești. Luați media anuală, scădeți de acolo un punct și veți vedea cu ce trebuie să comparați rezultatele la evaluările naționale, inclusiv BAC. Testat pe pielea mea și recunosc: cu toate studiile și notele de pe diplome, nivelul meu actual în domeniul meu de activitate e de maxim nota 8 sau (ca să mă motivez :)), 8,50...

     Fiți cuminți, serioși, responsabili. Comportați-vă bărbătește, fără lamentări...

   

     Al vostru.

P.S.: La BAC mi-a picat Eminescu și Eliade. "Pepelații mei", vorba lui Ionuț... Spre surprinderea doamnei profesoare de Limba și Literatura Română... am primit nota 9,55 la scris. Asta e din seria "Sunt modest... dar vreau să se știe". A se lua ca atare...

Trei. Zeci

Poate o jumătate de viață, poate mai puțin.

Am auzit de multe ori despre "criza bărbatului" în jurul vârstei de 40 de ani. Am impresia însă că atunci e doar apogeul ei, ea începând oleacă mai repede... 

Treizeici de ani. Și nouă luni, după socoata mea corectă biologic.

Cinci pagini de CV ("Curgere a Vieții", vorba latinului), cu font Arial de 9, cu multe spații libere...

De 24 de ani tot învăț prin școli și tot zadarnic mă simt uneori când îmi dau seama cât de mititel sunt. 

De patru ani se presupune că îi învăț pe alții, dar tot eu sunt cel care am onoarea de a învăța de la cei mai mici, mai curioși, mai plini de neastămpăr.

Cred că aici e problema! De la o vreme ne prea "astâmpărăm" și ne lăsăm atrași întru o nesfârșită sfârșeală... Obosim existențial, cică. Nu am făcut nimic vrednic de pomenire și am și obosit! Vai de noi!

Cred că trebuie să ne spălăm obrazul cu apă rece, să privim zăpăciți peste gardul prezentului, spre viitor, să ne venim în fire și să ne apucăm de treabă! 

Am treizeci de ani, ce pușca mea!

Gift

Pauză. De studiu.

Zece ani, un film și multe amintiri. Asta ne-a oferit unchieșu Zuckerberg pe toți pereții de vreo două zile. Am avut cinci ani la dispoziție să analizez "profilul" Cărții de Fețe și să trag câteva concluzii punctuale:

• recunoaștem sau nu, dă dependență
• trezește în fiecare dintre noi o curiozitate nesănătoasă
• e (cu siguranță) cel mai mare cronofag al timpurilor noastre
• e o modalitate de a atrage atenția, de a ne băga în seamă, de a "cerși" atenție
• e o ispită de tip narcisist (întotdeauna vom proiecta pe perete pozele noastre ideale, cele mai reușite, de fapt, o imagine a noastră idealizată)
• e un surogat al socializării
• e un etalon subiectiv al popularității fiecăruia dintre noi
• e o oglindă a nivelului de educație și cultură

Am evidențiat mai sus doar părțile "negative" ale Facebook-ului nu într-un mod ipocrit (am 2,417 prieteni pe profil) ci ca să ne punem câteva semne de întrebare...