Imi e dor de o carte buna... Nu ca nu as avea carti bune in asa-zisa mea biblioteca... dar imi e dor de timpul in care citeam o carte buna. Imi amintesc, de exemplu, ca Maitreyi a lui Eliade am devorat-o intr-o dupa-masa, intr-o sala de meditatii care ma scotea din sarite... Dar, cu degetele in urechi si cu ochii intre randuri, am reusit. De atunci am mai citit-o de inca doua ori...
Am pe computer o gramada de carti... de la Plesu, Patapievici, Cartarescu, pana la Eminescu, Creanga, Alecsandri... Iertare! Trebuia sa incep cu cei din urma... dar o sa ma ierte...
Problema e ca s-a pierdut farmecul de a citi o carte... In fata monitorului totul e prea sec si solicitant. Nu mai poti simti mirosul de carte uitata in cine stie ce rafturi sau anticariate, nu mai poti da paginile ingalbenite si exagerat de firave, nu mai poti sa te intorci din cine stie ce pozitie mai mult sau mai putin comoda care te-a amortit partial... Nu mai poti sa recitesti doua pagini fiindca ai uitat sa indoi (in mod criminal) pagina sau sa pui un semn de carte... Nu mai poti sa citesti in parc, pe marginea fantanii arteziene din fata teatrului sau stand furisat la soare pe acoperisul liceului, singurul loc unde era liniste... Poti, cu un laptop, dar nu mai are farmec...
Acum preferam sa ne obosim retina pe monitor palavragind verzi si uscate pe "mess", citind stiri apatice despre tot felul de marlanii din politica sau despre "meleoane" de vedete care isi stiu numele doar citindu-l din buletin... silabisit, bineinteles...
Hai sa ne intoarcem la greutatea unei carti adevarate pe care , dupa ce am citit-o sa o imprumutam si unui prieten...
Asa ca nu mai pierde vremea citind ineptiile unui insomniac. Mergi la somn, te odihnesti, te trezesti, iei o carte si o degusti... Daca o sa iti placa, devoreaza fiecare cuvant, personaj sau traire... Mult spor!
Am pe computer o gramada de carti... de la Plesu, Patapievici, Cartarescu, pana la Eminescu, Creanga, Alecsandri... Iertare! Trebuia sa incep cu cei din urma... dar o sa ma ierte...
Problema e ca s-a pierdut farmecul de a citi o carte... In fata monitorului totul e prea sec si solicitant. Nu mai poti simti mirosul de carte uitata in cine stie ce rafturi sau anticariate, nu mai poti da paginile ingalbenite si exagerat de firave, nu mai poti sa te intorci din cine stie ce pozitie mai mult sau mai putin comoda care te-a amortit partial... Nu mai poti sa recitesti doua pagini fiindca ai uitat sa indoi (in mod criminal) pagina sau sa pui un semn de carte... Nu mai poti sa citesti in parc, pe marginea fantanii arteziene din fata teatrului sau stand furisat la soare pe acoperisul liceului, singurul loc unde era liniste... Poti, cu un laptop, dar nu mai are farmec...
Acum preferam sa ne obosim retina pe monitor palavragind verzi si uscate pe "mess", citind stiri apatice despre tot felul de marlanii din politica sau despre "meleoane" de vedete care isi stiu numele doar citindu-l din buletin... silabisit, bineinteles...
Hai sa ne intoarcem la greutatea unei carti adevarate pe care , dupa ce am citit-o sa o imprumutam si unui prieten...
Asa ca nu mai pierde vremea citind ineptiile unui insomniac. Mergi la somn, te odihnesti, te trezesti, iei o carte si o degusti... Daca o sa iti placa, devoreaza fiecare cuvant, personaj sau traire... Mult spor!
No comments:
Post a Comment