Dor. Zbor si Zburd.

Imi place in tara mea. A naibii' de mult! Imi era dor sa merg io' pe ulita mea metropolitana, plina de praf, apoi sa ma intalnesc pe troleu' 6 cu prietenii mei necunoscuti, dar atotprezenti, pensionarii... imi era dor de caldura caniculara cu izurile ei caracteristice (...aaa...bine...de astea nu imi era cel mai dor...), imi era dor de scaunul meu de la lucru, de locul meu mereu schimbator, de dragii mei colegi si ege de suferinta catturistica, de ora 11.30 cand vin caprioarele la adapat (cine stie, cunoaste...), de ness-ul meu infarcto-miocardo-provocator, imi era dor mai ales de nepotelul care sa ma terorizeze una'ntruna ca vrea "toto" ("cioco..."), de nepotelul meu pe care inca nu l-am vazut (duminica o sa il vad la Botezul lui...), imi e dor de Zorki si de cinema si de pietonala, imi mai e dor de o bere adevarata, de cel putin 7% alcool...

De ce toate astea?

Fiindca timp de cinci zile am zbur(d)at in alta lume. Una civilizata, aproape excesiv, unde nu am avut onoarea de a sta blocat in trafic, unde nu am auzit nici o injuratura (exceptie cele in limba noastra romaneasca...), unde seara la ora 23 afara e zi, iar la ora 2 a.m. e dimineata, unde apusul e de o frumusete de nedescris si dureaza de 3 ori mai mult decat orgasmul la porc, unde toata lumea mi-a zambit cat se poate de sincer, unde toate fetele sunt blonde, inalte, frumoase, pedante, ingrijite, nemachiate (in exces), unde frumosul are rang de valoare si bunul simt e la el acasa, unde ca sa te imbeti trebuie sa bei cam un camion de bere (de 2,8% alcool - blasfemie), unde totusi, nu m-am simtit la fel de bine ca in tara mea.

Am zbur(d)at in Suedia, Stockholm, dar a meritat! Lume, here I come!