Ora 6.00. "Zece" a lui Chilian imi da desteptarea. Opresc alarma, adorm. Trece un minut, suna iar. Opresc iar alarma, adorm instantaneu.
Nu mai suna nimic. Deschid ochii, intru in panica. Ma uit la ceas: 6.47. In 13 minute trebuie sa fiu spalat, imbracat la costum si prezent sa il pescuiesc pe Decebal.
Gonesc pe ulita metropolitana ca sa nu intarzii, dar cu grija, ca sa nu omor masina... Sper sa imi ajunga benzina pana in Gheorgheni, la Rica, de unde vom pleca mai departe cu Ecaterina. A se citi masina proaspat cumparata de Rica...
Pornim, il luam si pe Emilian, ratez prima intrare in Mol, reusesc la a doua, nu stiu pe care parte e rezervorul si, normal, opresc la pompa cu partea opusa. Rica Fortzosu' trage cu dusmanie de furtun ca sa ajunga la rezervor... fapt ce avea sa ii fie reprosat de un nene de la casa... Are noroc nenea cu pricina ca nu am mers eu sa platesc...
Pornim cu elan de SAA CHOIR spre Teaca, in judetul Bistrita, la resfintirea bisericii. Din estimarile noastre avem de parcurs 130 de km, deci doua ore ne-ar fi indeajuns. Ceatza, ploaie, drum denivelat. Trag eu de Ecaterina cat pot, iar la ora 9.00 realizam ca daca nu ne grabim o sa intarziem. Mai aveam cel putin 35-40 de km, asa ca, de musai, am uitat sa o mai scot pe Katy dintr-a cincea... Nu va speriati, baietii si-au pus toti centurile, instantaneu, iar mai tare de 125 la ora -pe ploaie si cu depasiri de camioane- nu am mers. Restul sunt detalii. Ideea e ca am ajuns cu 40 de secunde inaintea episcopului... Si sa indrazneasca cineva sa spuna ca nu suntem punctuali...
Slujba a decurs frumos, chiar daca afara ploua iar Decebal a fost mai aiurit ca oricand; agapa de dupa slujba a fost una reusita, iar strangerea de mana finala a fost una pe masura.
Plecam spre Cluj pe la 16.16, si dupa ceva vreme realizam ca nu avem cum sa fim pe ora 18.00 in Cluj, ca sa ajunga Emilian la vecernie. Om in loc nu gasim. Sunam toti ca disperatii: unii nu raspund, altii se trag pe fese. Pe la 17.40 Claudiu, prietenul si fostul coleg de suferinta in SAA CHOIR accepta sa mearga el... Nu vreau sa va spun cum am condus pana in clipa aceea...
Important e ca am ajuns intregi si ca munca ne-a fost apreciata cum se cuvine.
Ajuns acasa, nepotelul m-a luat in primire si mi-a mai inseninat ziua... Trebuia sa iesim in oras alaturi de Altcineva 4 si inca vreo doi prieteni, dar, conform asteptarilor mele, nu am mai iesit niciunde. Oboseala, bat-o vina. Dar nu oboseala mea...
Va pup!
Nu mai suna nimic. Deschid ochii, intru in panica. Ma uit la ceas: 6.47. In 13 minute trebuie sa fiu spalat, imbracat la costum si prezent sa il pescuiesc pe Decebal.
Gonesc pe ulita metropolitana ca sa nu intarzii, dar cu grija, ca sa nu omor masina... Sper sa imi ajunga benzina pana in Gheorgheni, la Rica, de unde vom pleca mai departe cu Ecaterina. A se citi masina proaspat cumparata de Rica...
Pornim, il luam si pe Emilian, ratez prima intrare in Mol, reusesc la a doua, nu stiu pe care parte e rezervorul si, normal, opresc la pompa cu partea opusa. Rica Fortzosu' trage cu dusmanie de furtun ca sa ajunga la rezervor... fapt ce avea sa ii fie reprosat de un nene de la casa... Are noroc nenea cu pricina ca nu am mers eu sa platesc...
Pornim cu elan de SAA CHOIR spre Teaca, in judetul Bistrita, la resfintirea bisericii. Din estimarile noastre avem de parcurs 130 de km, deci doua ore ne-ar fi indeajuns. Ceatza, ploaie, drum denivelat. Trag eu de Ecaterina cat pot, iar la ora 9.00 realizam ca daca nu ne grabim o sa intarziem. Mai aveam cel putin 35-40 de km, asa ca, de musai, am uitat sa o mai scot pe Katy dintr-a cincea... Nu va speriati, baietii si-au pus toti centurile, instantaneu, iar mai tare de 125 la ora -pe ploaie si cu depasiri de camioane- nu am mers. Restul sunt detalii. Ideea e ca am ajuns cu 40 de secunde inaintea episcopului... Si sa indrazneasca cineva sa spuna ca nu suntem punctuali...
Slujba a decurs frumos, chiar daca afara ploua iar Decebal a fost mai aiurit ca oricand; agapa de dupa slujba a fost una reusita, iar strangerea de mana finala a fost una pe masura.
Plecam spre Cluj pe la 16.16, si dupa ceva vreme realizam ca nu avem cum sa fim pe ora 18.00 in Cluj, ca sa ajunga Emilian la vecernie. Om in loc nu gasim. Sunam toti ca disperatii: unii nu raspund, altii se trag pe fese. Pe la 17.40 Claudiu, prietenul si fostul coleg de suferinta in SAA CHOIR accepta sa mearga el... Nu vreau sa va spun cum am condus pana in clipa aceea...
Important e ca am ajuns intregi si ca munca ne-a fost apreciata cum se cuvine.
Ajuns acasa, nepotelul m-a luat in primire si mi-a mai inseninat ziua... Trebuia sa iesim in oras alaturi de Altcineva 4 si inca vreo doi prieteni, dar, conform asteptarilor mele, nu am mai iesit niciunde. Oboseala, bat-o vina. Dar nu oboseala mea...
Va pup!
No comments:
Post a Comment